Dragi colegi,
In primul rand vrem sa precizam faptul ca ceea ce am trimis pe grupuri sunt in mare parte concluzii si consecinte ale aplicarii legii in forma ei actuala in lipsa prevederilor date de metodologiile de aplicare. De asemenea nu am vrea sa rezulte o atitudine nici violenta si nici agresiva, care nu ajuta la nimic acum.
Multi dintre voi au intrebat ce putem obtine daca protestam acum. Metodologiile de aplicare a legii vor fi elaborate pana in octombrie, deci mai putem negocia pe ele. De asemenea mai pot fi date ordine de ministru care sa reglementeze anumite aspecte, dar care nu pot sa treaca peste actualele prevederi.
Ca sa intelegeti ce am identificat noi ca ingrijorator in actuala lege si pe ce ne-am bazat campania:
<span>1. Lipsa celor 25% in alegerea rectorului si in consiliul de administratie</span>
Art. 209. — (1) Rectorul universităților de stat și particulare
se desemnează prin una dintre următoarele modalități:
a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii
aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta
lege; sau
b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor
didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al
reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile
facultăților.
(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele
prevăzute la alin. (1), se stabilește cu minimum 6 luni înainte de
fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și
secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din
cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul
universitar și din consiliile facultăților.
Art. 210. — (1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru
desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public,
procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul
articol.
(2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de
selecție și de recrutare a rectorului formată, în proporție de 50%,
din membri ai universității și, în proporție de 50%, din
personalități științifice și academice din afara universității, din
țară și din străinătate. Această comisie conține minimum
12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților
sau un absolvent al universității desemnat de către studenții din
senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea,
senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologia
de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se
desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia
de concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută la
alin. (2).
(4) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa
personalități științifice sau academice din țară și din străinătate
care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales,
au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia.
Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a
membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar
nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.
Candidații avizați de senatul universitar nou-ales participă apoi
la concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211. — (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este
confirmat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului, în termen de 30 de zile de la data selecției. După
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011
Toata problema aici este faptul ca orice varianta s-ar alege, noi nu avem in aceasta decizie majora acei 25% de drept ai studentilor conform Cartei de la Bologna. In prima varianta e vorba de un concurs public, comisia care va decide fiind formata din 12 membri din care un singur student =>un procent de cam 8%, care e de-a dreptul irelevant in luarea deciziei. In a doua varianta, daca voteza toti profesorii si doar studentii senatori si cei din comisii, procentul este in continuare nesemnificativ, deci influentarea in vreun fel a deciziei este fantezie curata.
Daca va uitati la articolul 211 veti vedea ca rectorul nou ales trebuie confirmat de minister.
In plus, noi nu avem un cuvant de spus relevant nici in alegerea prorectorilor, decanilor sau prodecanilor. Practic pierderea celor 25% in alegerea conducerii facultatilor si universitatii este un lucru negativ tocmai pentru ca asta inseamna ca ne scade enorm de mult importanta in negocierile pe care noi, ca reprezentanti ai vostri, le purtam cu a noastra conducere pe diverse puncte (reducerea taxei de scolarizare si mentinerea la nivelul de anul trecut, scoaterea taxei de marire, investitii diverse - rastel de biciclete,etc.).
In plus mai avem urmatoarea dragalasenie in lege, intitulata "Abilitare":
Art. 300. — (1) Abilitarea constă în:
a) redactarea unei teze de abilitare;
b) susținerea publică a tezei de abilitare în fața unei comisii
de specialitate numite de CNATDCU și formată din cel puțin
3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în țară
sau în străinătate;
c) admiterea tezei de abilitare în urma susținerii publice;
d) obținerea atestatului de abilitare.
(2) Teza de abilitare relevă capacitățile și performanțele
didactice și de cercetare. Teza prezintă în mod documentat
realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctor
în știință, care probează originalitatea și relevanța contribuțiilor
academice, științifice și profesionale și care anticipează o
dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare și/sau
universitare.
(3) Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care
au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardele
minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4) Cererea pentru susținerea examenului de abilitare este
adresată CNATDCU.
(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de
CNATDCU și este aprobată prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului.
Art. 301. — (1) Pentru ocuparea funcției didactice de asistent
universitar sunt necesare obținerea statutului de studentdoctorand
sau deținerea diplomei de doctor, precum și
îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(2) O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu
poate ocupa funcția de asistent universitar într-o anumită
instituție de învățământ superior pentru o perioadă cumulată mai
mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de
muncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3) Condițiile minimale pentru ocuparea funcției didactice de
lector universitar/șef de lucrări sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(4) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de
conferențiar universitar sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
funcției de conferențiar universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(5) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor
universitar sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;
b) deținerea atestatului de abilitare;
c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
funcției de profesor universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(6) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de
alte condiții stabilite de lege, funcția de asistent de cercetare
poate fi ocupată numai de persoane care sunt studențidoctoranzi
sau care dețin diploma de doctor.
(7) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de
alte condiții stabilite de lege, funcțiile de cercetare de cercetător
științific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care
dețin diploma de doctor.
Ceea ce spune aici legea este ca daca vrei sa fii profesor universitar ai nevoie de aprobarea ministerului si anume asa: Faci o lucrare de cercetare pe domeniul pe care vrei sa fii profesor, lucrare care va fi evaluata de o comisie aflata in subordinea ministerului si care iti va da ok-ul sa participi la concursul pe post.
Aceasta este o alta intruziune a ministerului in autonomia universitara, pe langa implicarea lui ca factor relevant in alegerea rectorului.
<span>2. Profesorii care sunt obligati sa plece</span>
Sunt mai multe cazuri:
a. pensionarea la 65 ani:
Art. 289. — (1) Personalul didactic și de cercetare se
pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) În învățământul superior de stat, particular și confesional
se interzice ocuparea oricărei funcții de conducere sau de
administrare, la orice nivel al universității, după pensionare.
Mandatele celor care dețin funcții de conducere sau de
administrare, la orice nivel al universității, încetează de drept în
cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Fac
excepție de la aceste reglementări funcțiile de membru al
consiliului de administrație al universităților particulare.
(3) Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și
confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a
situației financiare, poate decide continuarea activității unui
cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui
contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de
prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de
vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific
de profesor emerit, pentru excelență didactică și de cercetare,
cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele
didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.
(4) Cadrele didactice și de cercetare care conduc doctorate
se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani și:
a) pot conduce doctoratele în desfășurare la data pensionării
până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
b) după împlinirea vârstei de 65 de ani, pot conduce noi
studenți-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu un
cadru didactic și de cercetare care nu împlinește vârsta de
pensionare pe toată durata desfășurării doctoratului respectiv.
b. cazurile de profi care sunt rude si se afla in relatii de subordonare
Art. 130. — (1)
b) prevederea că persoanele care se află în relație de soți,
afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa
concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de
celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași
universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de
evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții,
rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
Ambele prevederi sunt foarte bune la nivel teoretic deoarece impiedica in primul caz profesorii batrani si in concluzie influenti sa ramana vesnic acolo blocand avansarea celor tineri, iar in cel de-al doilea favoritismele bazate pe relatii de rudenie. Da, corect, dar in cazul nostru cam greu. Avem foarte multi profesori batrani si foarte buni care nu ar trebui sa fie obligati sa plece, iar in al doilea caz, sa fim seriosi, la cat timp lucram noi in facultate in general ajungem sa avem relatii cu oameni din acelasi domeniu si chiar nu e ok ca unul dintre ei sa trebuiasca sa plece astfel incat celalalt sa poata avea o functie de conducere.
c. doctorat
(3) Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care
au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardele
minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
Multi dintre profii nostri, incluzand arhitecti invitati sau arhitecti in general, n-au doctorat. Ceea ce inseamna ca nu-si pot lua certificatul de Abilitare deci nu pot fi profi in continuare decat dupa ce-si iau doctoratul, deci minim 4 ani. Pana atunci ce facem?
In cazul asistentilor la sfarsitul legii e prevazut ca pot ramane in functie inca 4 ani fara sa aiba doctoratul.
De asemenea, reglemenarea privind obligativitatea doctoratului impune ca arhitectii invitati la sustinerea diplomei sa detina acest titlu, lucru de multe ori irelevant pentru arhitectii de renume. Ministerul astfel ne priveaza de prezenta lor la diplome, lucru care are drept consecinta scaderea valorii si recunoasterii, la nivel international, a diplomei noastre.
Toate aceste plecari ar fi tot asa, in regula, sa zicem si justificate, daca posturile n-ar fi in continuare blocate (de 2 ani jumatate!) si ar exista pe piata arhitecti cu doctorat care ar putea sa ia locul celor 187 profi si asistenti(conform Zeno Bogdanescu) care ar trebui sa plece.
In plus Universitatile trebuie sa aplice modificarile la documentele oficiale (Carta, Regulamente etc.) pana in august, in conditiile in care nu au metodologiile de aplicare a legii, iar pentru noi, care avem profesie reglementata european, inseamna o groaza de particularitati neprecizate.
Daca considerati ca ne-am depasit plapuma alarmandu-ne inclusiv de probleme care in primul rand ar trebui sa fie ale profilor si nu ale noastre, poate ca asa e, dar sincer, daca ne pleaca profesorii, noi cum mai facem scoala?
Pentru noi, in primul rand, important este acel procent de 25% care ne fura enorm de mult si asupra caruia ANOSR-ul (Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania, membra European Student Union) a insistat in repetate randuri la minister. Tocmai pentru aceasta problema care este a tuturor studentilor din Romania am initiat acest protest. La care daca nu ne alaturam cat mai multi nu vom avea sansa sa reusim o rezolvare in favoarea studentilor si a invatamantului in general.
Sper ca acum pozitia noastra este mai clara. Pentru alte nelamuriri, va vom sta oricand la dispozitie.
