Dragi colegi,

In primul rand vrem sa precizam faptul ca ceea ce am trimis pe grupuri sunt in mare parte concluzii si consecinte ale aplicarii legii in forma ei actuala in lipsa prevederilor date de metodologiile de aplicare. De asemenea nu am vrea sa rezulte o atitudine nici violenta si nici agresiva, care nu ajuta la nimic acum.

Multi dintre voi au intrebat ce putem obtine daca protestam acum. Metodologiile de aplicare a legii vor fi elaborate pana in octombrie, deci mai putem negocia pe ele. De asemenea mai pot fi date ordine de ministru care sa reglementeze anumite aspecte, dar care nu pot sa treaca peste actualele prevederi.

Ca sa intelegeti ce am identificat noi ca ingrijorator in actuala lege si pe ce ne-am bazat campania:

<span>1. Lipsa celor 25% in alegerea rectorului si in consiliul de administratie</span>

Art. 209. — (1) Rectorul universităților de stat și particulare

se desemnează prin una dintre următoarele modalități:

a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii

aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta

lege; sau

b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor

didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al

reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile

facultăților.

(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele

prevăzute la alin. (1), se stabilește cu minimum 6 luni înainte de

fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și

secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din

cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul

universitar și din consiliile facultăților.

Art. 210. — (1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru

desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public,

procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul

articol.

(2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de

selecție și de recrutare a rectorului formată, în proporție de 50%,

din membri ai universității și, în proporție de 50%, din

personalități științifice și academice din afara universității, din

țară și din străinătate. Această comisie conține minimum

12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților

sau un absolvent al universității desemnat de către studenții din

senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea,

senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologia

de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.

(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se

desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia

de concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută la

alin. (2).

(4) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa

personalități științifice sau academice din țară și din străinătate

care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales,

au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia.

Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a

membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar

nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.

Candidații avizați de senatul universitar nou-ales participă apoi

la concursul organizat conform alin. (3).

Art. 211. — (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este

confirmat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului

și sportului, în termen de 30 de zile de la data selecției. După

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011

Toata problema aici este faptul ca orice varianta s-ar alege, noi nu avem in aceasta decizie majora acei 25% de drept ai studentilor conform Cartei de la Bologna. In prima varianta e vorba de un concurs public, comisia care va decide fiind formata din 12 membri din care un singur student =>un procent de cam 8%, care e de-a dreptul irelevant in luarea deciziei. In a doua varianta, daca voteza toti profesorii si doar studentii senatori si cei din comisii, procentul este in continuare nesemnificativ, deci influentarea in vreun fel a deciziei este fantezie curata.

Daca va uitati la articolul 211 veti vedea ca rectorul nou ales trebuie confirmat de minister.

In plus, noi nu avem un cuvant de spus relevant nici in alegerea prorectorilor, decanilor sau prodecanilor. Practic pierderea celor 25% in alegerea conducerii facultatilor si universitatii este un lucru negativ tocmai pentru ca asta inseamna ca ne scade enorm de mult importanta in negocierile pe care noi, ca reprezentanti ai vostri, le purtam cu a noastra conducere pe diverse puncte (reducerea taxei de scolarizare si mentinerea la nivelul de anul trecut, scoaterea taxei de marire, investitii diverse - rastel de biciclete,etc.).

In plus mai avem urmatoarea dragalasenie in lege, intitulata "Abilitare":

Art. 300. — (1) Abilitarea constă în:

a) redactarea unei teze de abilitare;

b) susținerea publică a tezei de abilitare în fața unei comisii

de specialitate numite de CNATDCU și formată din cel puțin

3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în țară

sau în străinătate;

c) admiterea tezei de abilitare în urma susținerii publice;

d) obținerea atestatului de abilitare.

(2) Teza de abilitare relevă capacitățile și performanțele

didactice și de cercetare. Teza prezintă în mod documentat

realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctor

în știință, care probează originalitatea și relevanța contribuțiilor

academice, științifice și profesionale și care anticipează o

dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare și/sau

universitare.

(3) Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care

au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardele

minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).

(4) Cererea pentru susținerea examenului de abilitare este

adresată CNATDCU.

(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de

CNATDCU și este aprobată prin ordin al ministrului educației,

cercetării, tineretului și sportului.

Art. 301. — (1) Pentru ocuparea funcției didactice de asistent

universitar sunt necesare obținerea statutului de studentdoctorand

sau deținerea diplomei de doctor, precum și

îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,

specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără

impunerea unor condiții de vechime, conform legii.

(2) O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu

poate ocupa funcția de asistent universitar într-o anumită

instituție de învățământ superior pentru o perioadă cumulată mai

mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de

muncă al persoanei în cauză încetează de drept.

(3) Condițiile minimale pentru ocuparea funcției didactice de

lector universitar/șef de lucrări sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de doctor;

b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor

didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără

impunerea unor condiții de vechime, conform legii.

(4) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de

conferențiar universitar sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de doctor;

b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea

funcției de conferențiar universitar, standarde aprobate conform

art. 219 alin. (1) lit. a);

c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,

specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără

impunerea unor condiții de vechime, conform legii.

(5) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor

universitar sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de doctor;

b) deținerea atestatului de abilitare;

c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea

funcției de profesor universitar, standarde aprobate conform

art. 219 alin. (1) lit. a);

d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor

didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără

impunerea unor condiții de vechime, conform legii.

(6) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de

alte condiții stabilite de lege, funcția de asistent de cercetare

poate fi ocupată numai de persoane care sunt studențidoctoranzi

sau care dețin diploma de doctor.

(7) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de

alte condiții stabilite de lege, funcțiile de cercetare de cercetător

științific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care

dețin diploma de doctor.

Ceea ce spune aici legea este ca daca vrei sa fii profesor universitar ai nevoie de aprobarea ministerului si anume asa: Faci o lucrare de cercetare pe domeniul pe care vrei sa fii profesor, lucrare care va fi evaluata de o comisie aflata in subordinea ministerului si care iti va da ok-ul sa participi la concursul pe post.

Aceasta este o alta intruziune a ministerului in autonomia universitara, pe langa implicarea lui ca factor relevant in alegerea rectorului.

<span>2. Profesorii care sunt obligati sa plece</span>

Sunt mai multe cazuri:

a. pensionarea la 65 ani:

Art. 289. — (1) Personalul didactic și de cercetare se

pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.

(2) În învățământul superior de stat, particular și confesional

se interzice ocuparea oricărei funcții de conducere sau de

administrare, la orice nivel al universității, după pensionare.

Mandatele celor care dețin funcții de conducere sau de

administrare, la orice nivel al universității, încetează de drept în

cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Fac

excepție de la aceste reglementări funcțiile de membru al

consiliului de administrație al universităților particulare.

(3) Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și

confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a

situației financiare, poate decide continuarea activității unui

cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui

contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de

prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de

vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific

de profesor emerit, pentru excelență didactică și de cercetare,

cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele

didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.

(4) Cadrele didactice și de cercetare care conduc doctorate

se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani și:

a) pot conduce doctoratele în desfășurare la data pensionării

până la împlinirea vârstei de 70 de ani;

b) după împlinirea vârstei de 65 de ani, pot conduce noi

studenți-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu un

cadru didactic și de cercetare care nu împlinește vârsta de

pensionare pe toată durata desfășurării doctoratului respectiv.

b. cazurile de profi care sunt rude si se afla in relatii de subordonare

Art. 130. — (1)

b) prevederea că persoanele care se află în relație de soți,

afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa

concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de

celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,

autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași

universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de

evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții,

rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;

Ambele prevederi sunt foarte bune la nivel teoretic deoarece impiedica in primul caz profesorii batrani si in concluzie influenti sa ramana vesnic acolo blocand avansarea celor tineri, iar in cel de-al doilea favoritismele bazate pe relatii de rudenie. Da, corect, dar in cazul nostru cam greu. Avem foarte multi profesori batrani si foarte buni care nu ar trebui sa fie obligati sa plece, iar in al doilea caz, sa fim seriosi, la cat timp lucram noi in facultate in general ajungem sa avem relatii cu oameni din acelasi domeniu si chiar nu e ok ca unul dintre ei sa trebuiasca sa plece astfel incat celalalt sa poata avea o functie de conducere.

c. doctorat

(3) Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care

au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardele

minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).

Multi dintre profii nostri, incluzand arhitecti invitati sau arhitecti in general, n-au doctorat. Ceea ce inseamna ca nu-si pot lua certificatul de Abilitare deci nu pot fi profi in continuare decat dupa ce-si iau doctoratul, deci minim 4 ani. Pana atunci ce facem?

In cazul asistentilor la sfarsitul legii e prevazut ca pot ramane in functie inca 4 ani fara sa aiba doctoratul.

De asemenea, reglemenarea privind obligativitatea doctoratului impune ca arhitectii invitati la sustinerea diplomei sa detina acest titlu, lucru de multe ori irelevant pentru arhitectii de renume. Ministerul astfel ne priveaza de prezenta lor la diplome, lucru care are drept consecinta scaderea valorii si recunoasterii, la nivel international, a diplomei noastre.

Toate aceste plecari ar fi tot asa, in regula, sa zicem si justificate, daca posturile n-ar fi in continuare blocate (de 2 ani jumatate!) si ar exista pe piata arhitecti cu doctorat care ar putea sa ia locul celor 187 profi si asistenti(conform Zeno Bogdanescu) care ar trebui sa plece.

In plus Universitatile trebuie sa aplice modificarile la documentele oficiale (Carta, Regulamente etc.) pana in august, in conditiile in care nu au metodologiile de aplicare a legii, iar pentru noi, care avem profesie reglementata european, inseamna o groaza de particularitati neprecizate.

Daca considerati ca ne-am depasit plapuma alarmandu-ne inclusiv de probleme care in primul rand ar trebui sa fie ale profilor si nu ale noastre, poate ca asa e, dar sincer, daca ne pleaca profesorii, noi cum mai facem scoala?

Pentru noi, in primul rand, important este acel procent de 25% care ne fura enorm de mult si asupra caruia ANOSR-ul (Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania, membra European Student Union) a insistat in repetate randuri la minister. Tocmai pentru aceasta problema care este a tuturor studentilor din Romania am initiat acest protest. La care daca nu ne alaturam cat mai multi nu vom avea sansa sa reusim o rezolvare in favoarea studentilor si a invatamantului in general.

Sper ca acum pozitia noastra este mai clara. Pentru alte nelamuriri, va vom sta oricand la dispozitie.